프로필

내 사진
Busan, South Korea
Salut ! Numele meu este Angie, am 25 de ani si sunt din Bucuresti. Acesta este blogul meu...Nimic interesant pana acum, insa ceea ce ma face un pic mai diferita este faptul ca am vrut sa imi implinesc un vis, acela de a trai in alta tara, o tara aleasa de mine, o tara in care sa imi fac noi prieteni, o tara despre care nu stiam foarte multe , o tara cu civilizatie si cultura total diferite de Romania. Si am ales Coreea de Sud. Pe acest blog veti descoperi tot ce este nou despre Coreea de Sud, cum este vremea in fiecare zi, locurile pe care le-am vizitat, idei despre mancare, idei despre oameni si conceptiile lor si multe alte detalii pe care le poti afla daca iti place aceasta tara si daca doresti sa o vizitezi vreodata (si din moment ce ai ajuns sa imi citesti blogul, atunci inseamna ca ai o curiozitate despre Coreea si o idee unde se afla aceasta tara pe harta lumii :). Sper sa fiu de folos cu toate informatiile oferite si astept orice intrebare legata de mine, de viata mea aici si despre aceasta tara incredibil de interesanta. Cu drag, Angie

블로그 보관함

2014년 6월 22일 일요일

GRAMATICA : INTRODUCERE IN LIMBA COREEANA (PARTEA a 2a)

CONECTAREA PROPOZIŢIILOR

Există două modalităţi de a conecta propoziţiile în limbă coreeană. O modalitate este aceea de a folosi verbe conjunctive (adverbele de legătură) 그리고 (şi), 그렇지만 (dar/însă), 그래서 (deci/prin urmare).
Cealaltă modalitate este aceea de a folosi terminaţii conjunctive.

1. Şi (그리고)

Adverb Conjunctiv : 바람이 불어요. 그리고 추워요. 
                                  (Baram-i buleoyo. Geurigo chuwoyo)
                                  Afară bate vântul. Şi este frig.

Terminaţia conjunctivă : 바람이 불고 추워요.
                                      (Baram-i bul-go chuwoyo)
                                  Afară bate vântul şi este frig.
2. Dar/insă (그렇지만)

Adverb conjunctiv :  김치는 맵습니다. 그렇지만 맛있습니다.
               (Kimchi-neun maebseubnida. Geurojiman masisseumnida)
                Kimchi este picant. Dar este delicios.

Terminaţia conjunctivă : 김치는 맵지만 맛있습니다.
                                    (kimchi-neun maebjiman masisseumnida)
                                    Kimchi este picant dar delicios.

3. Deci/ prin urmare (그래서)

Adverb conjunctiv : 는이 와요. 그래서 길이 많이 막혀요.
                             (Nun-i wa-yo. Geureseo kir-i manh-i makhyo-yo)
                                Ninge. Deci este trafic.

Terminaţia conjunctivă : 는이 와서 길이 많이 막혀요.
                                     (Nun-i wa-seo kir-i manh-i makhyo-yo)     
                                      Ninge, deci este trafic.

(!) Când alegem să conectăm două propoziţii cu adeverbele de legătură, este suficient doar să plasăm adverbul între cele două propoziţii, însă când alegem să folosim terminaţia conjunctivă, această terminaţie trebuie ataşată neapărat la sfârşitul predicatului din prima propoziţie.

(1) 바람이 다 + + 추워요 -> 바람이 불고 추워요.
(2) 김치는 다 + 지만 + 맛있어요 -> 김치는 뱁지만 맛있어요.
(3) 눈이 다 + 아서 + 길이 많이막혀요 -> 눈이 와서 길이 많이 막혀요.

TIPUL PROPOZIŢIILOR

Limba coreeană are 4 tipuri principale de propoziţii : 
- declarative
- interogative
- imperative
- propozitive

Mai mult, fiecare tip este influenţat de locul unde conversaţia are loc şi de ţintă. Prin urmare aceste tipuri se împart în alte două categorii : 
- formulare politicoasă : (스) ㅂ니다 
- vorbirea informală : 아/어(요)

Formularea politicoasă se foloseşte de obicei în armată, ştiri, prezentări, întâlniri oficiale sau lecturi. 
Formularea informală se foloseşte zi de zi cu membrii familiei, prieteni şi alte imprejurimi.

- Propoziţia declarativă
Propoziţia declarativă se foloseşte când explicăm ceva sau răspundem la o întrebare.

~ Formularea politicoasă
저는 학교에 갑니다.  Eu mă duc la şcoală.
저는 빵을 먹습니다. Eu mănânc pâine.

~ Formularea informală 
저는 학교에 가요. Eu mă duc la şcoală.
저는 빵을 먹어요. Eu mănânc pîine.

- Propoziţia interogativă
Propoziţia interogativă se foloseşte atunci când punem o întrebare.

~ Formularea politicoasă
학교에 갑니까? Plecaţi (dv) la şcoală?
빵을 먹습니까? Mâncaţi (dv) pîine?

~Formularea informală
학교에 가요? Pleci la şcoală?
빵을 먹어요? Mănânci pîine?

- Propozitia imperativă
Propoziţia imperativă se foloseşte atunci când facem o cerere sau când dăm un sfat.

~ Formularea politicoasă : 
Pentru modul imperativ se adaugă (으)십시오.

공책에 쓰십시오. Notaţi vă rog în carnet.
책을 읽으십시오. Citiţi vă rog cartea.

~ Formularea informală : 
Formularea informală la imperativ se poate face adăugând 아/어요. Însă adăugând (으)세요 în locul lui 아/어요, propoziţia devine mult mai politicoasă.

공책에 쓰세요. Scrieţi vă rog în carnet.
책을 읽으세요.  Citiţi vă rog cartea.

- Propoziţia propozitivă 
Se foloseşte atunci când facem o sugestie sau suntem de acord cu cineva.

~ Formularea politicoasă :
Se face adăugând (으)ㅂ시다. (으)ㅂ시다 se foloseşte atunci când persoana cu care vorbim este mai tânără sau de aceeaşi vârstă cu noi. Nu se foloseşte atunci când vorbim cu o persoană mai în vârstă decât noi.

11시에 만납시다. Hai să ne întâlnim la ora 11.
여기에서 점심을 먹읍시다. Hai să luăm prânzul aici.

~Formularea informală:
11시에 만나요. Hai să ne întâlnim la ora 11.
여기에서 점심을 먹어요. Hai să luăm prânzul aici.



댓글 없음:

댓글 쓰기